Treizeci și două de milioane de euro. O sumă capabilă să distrugă oricine, individ sau companie. Pentru un cetățean român de 69 de ani, cu reședința stabilită de ani buni în Marea Britanie, această condamnare s-a dovedit a fi doar primul act al unui proces judiciar ce pare departe de final. Bărbatul se găsește acum din nou în fața magistraților belgieni, de data aceasta cu riscul unei noi amenzi de cel puțin 9 milioane de euro — totul gravitând, paradoxal, în jurul uneia dintre cele mai comune băuturi din lume: berea.
Procurorii belgieni au solicitat formal această sancțiune în cadrul unui nou dosar, distinct de cel care a generat amenda record anterioară. Acuzațiile vizează, din nou, frauda privind accizele aplicate băuturilor alcoolice, un domeniu în care autoritățile de la Bruxelles sunt cunoscute pentru rigoarea anchetelor desfășurate.
Cum funcționează schema — accizele, băutura și milioanele dispărute
Accizele reprezintă taxe speciale pe consum, aplicate în toată Uniunea Europeană produselor precum alcoolul, tutunul sau carburanții. Sunt reglementate strict tocmai pentru că marja de profit în cazul eludării lor este uriașă — diferența dintre ce se plătește legal și ce se colectează ilegal poate fi, în volume mari, de ordinul milioanelor.
Potrivit acuzării, cetățeanul român ar fi pus la punct un mecanism prin care cantități semnificative de alcool — bere, în primul rând — circulau fără achitarea integrală a taxelor datorate statului belgian. Ceea ce surprinde nu este tiparul în sine, ci dimensiunea financiară a operațiunii, care plasează cazul în categoria marilor dosare de evaziune fiscală din Europa ultimilor ani.
De altfel, frauda pe accize la alcool este considerată de Europol drept una dintre cele mai rentabile forme de criminalitate economică transfrontalieră. Profiturile pot fi comparabile cu cele din traficul de droguri, la un risc penal perceput — inițial — mult mai scăzut.
Amenda de 32 de milioane nu l-a oprit — ce spune al doilea dosar
Că același individ revine în fața justiției pentru un dosar similar ridică întrebări legitime. A existat o rețea mai vastă? Câte scheme paralele au funcționat simultan? Câte ramuri ale activității frauduloase rămân, eventual, neanchetate?
Totuși, prezumția de nevinovăție rămâne un pilon juridic fundamental, indiferent de amploarea acuzațiilor. Procesul este în curs, nicio sentință definitivă nefiind pronunțată în al doilea dosar.
Mai mult decât atât, situația ilustrează o problemă structurală cu care se confruntă autoritățile europene: persoane cu reședința în mai multe state, activități comerciale dispersate pe mai multe jurisdicții și tranzacții financiare transfrontaliere care complică enorm urmărirea penală. Cooperarea între autoritățile din Belgia, Regatul Unit și România devine, în astfel de cazuri, nu doar utilă, ci indispensabilă.
Investigațiile de această amploare implică, în mod obișnuit, echipe mixte de anchetatori financiari și specialiști în criminalistică digitală — o mare parte din tranzacțiile frauduloase lasă urme în sisteme informatice. Specialiști în securitate cibernetică, precum cei de la SecureIT Solutions, atrag atenția că infrastructura IT utilizată în scheme de evaziune la scară mare generează amprente digitale ce pot fi recuperate și valorificate probatoriu de anchetatori.
Un caz care reflectă o tendință europeană mai largă
Europa pierde anual zeci de miliarde de euro din frauda pe accize în industria alcoolului și tutunului — fonduri care ar trebui să alimenteze bugete publice, sisteme medicale și programe sociale. Răspunsul instituțional s-a intensificat: OLAF, Europol și autoritățile naționale cooperează tot mai strâns pentru a desființa rețelele implicate.
Dacă procurorii vor obține suma solicitată, românul din Marea Britanie va acumula amenzi totale de peste 41 de milioane de euro pronunțate în Belgia. O cifră remarcabilă pentru un dosar care, pe hârtie, a pornit de la bere.
Cazuri similare în care români aflați în diasporă s-au confruntat cu sisteme juridice europene stricte nu sunt rare. Un exemplu recent, din Austria, ilustrează această realitate: Motivul pentru care o îngrijitoare româncă a ajuns reținută în Austria — circumstanțe diferite, dar același tablou al unui cetățean român prins între jurisdicții și proceduri judiciare străine.