La o singură zi după ce Parlamentul României a adoptat modificările la Legea ANI, opoziția a trecut rapid la contraatac. USR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, document semnat și de parlamentari PNL — un gest care marchează o convergență rară între cele două formațiuni, de obicei rivale pe același segment de electorat.
Miza disputei: două amendamente introduse în ultima etapă a procesului legislativ, unul propus de PSD și denumit informal „Fritz”, celălalt inițiat de AUR și vizând declararea averilor partenerelor funcționarilor publici.
Amendamentul „Fritz” — ce schimbă și de ce deranjează
Porecla vine de la Dominic Fritz, fostul primar al Timișoarei, cel care a aplicat cu consecvență regulile de integritate și transparență în administrația locală. Ironia este că amendamentul care îi poartă informal numele face tocmai contrariul: slăbește, susțin criticii, capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a verifica patrimoniul unor categorii de aleși locali.
ANI — instituția cu misiunea de a controla averile și conflictele de interese ale demnitarilor români — funcționează pe baza unor norme clare privind declarațiile obligatorii. Orice modificare a acestor norme poate influența profund eficiența controlului. Funcționează mai bine un sistem de integritate cu mai puține obligații de raportare? Puțini ar susține că da.
Ceea ce surprinde este viteza adoptării. Fără dezbateri publice consistente, fără un studiu de impact transparent, amendamentul a trecut prin vot și a intrat în textul final al legii.
De altfel, AUR a reușit să insereze în același pachet o prevedere privind averile partenerelor funcționarilor publici. La prima vedere, pare o extindere a transparenței. Totodată, constituționaliștii ridică semne de întrebare despre compatibilitatea acestei norme cu dreptul la viață privată și cu principiul egalității în fața legii.
Sesizarea la CCR: ce se întâmplă acum și cât durează
Curtea Constituțională va trebui să analizeze dacă noile prevederi contravin unor articole fundamentale din Constituție. Procedura nu este rapidă. Judecătorii constituționali studiază sesizarea, cer puncte de vedere, deliberează — un proces care, în mod obișnuit, se întinde pe mai multe luni.
Până la un verdict, legea adoptată rămâne în vigoare. ANI operează conform noilor reguli, indiferent de contestație. Dacă CCR constată neconstituționalitatea unor articole, Parlamentul va fi obligat să revizuiască textul — ceea ce poate genera, în funcție de calcule politice, versiuni și mai controversate.
Subiectul averilor demnitarilor rămâne unul sensibil. Recent, atenția publicului s-a îndreptat și spre patrimoniul unor consilieri prezidențiali — o dovadă că transparența în funcțiile publice este urmărită cu atenție de cetățeni: Surpriză: ce avere are consilierul prezidențial Mihaela Grădinaru.
De ce contează această lege pentru fiecare cetățean
Dincolo de jocurile de culise, miza e concretă și simplă. ANI transformă declarațiile de avere — documente publice, teoretic accesibile oricui — în instrumente de verificare reală. Slăbirea acestui mecanism înseamnă mai puțină certitudine că funcționarii publici sunt integri. Mai puțin control înseamnă mai mult spațiu pentru abuzuri.
Cei care vor să înțeleagă mai bine cum funcționează Curtea Constituțională, ce rol joacă ANI în arhitectura anticorupție sau cum poate un cetățean să urmărească declarațiile de avere pot accesa gratuit materiale educaționale pe FreeSchool — platforma de cursuri online gratuite care acoperă inclusiv teme de drept constituțional și educație civică.
Procesul de la CCR va fi, în lunile care urmează, un test pentru independența justiției constituționale. Și, mai ales, un test pentru voința politică de a menține sau de a eroda instrumentele prin care cetățenii pot verifica integritatea celor care îi guvernează.