Datele unui studiu privind bunăstarea financiară a generației tinere răstoarnă o prejudecată adânc înrădăcinată în percepția publică europeană. Tinerii din Italia dețin, în medie, o avere netă de aproape trei ori mai mare față de cei de aceeași vârstă din Germania — o realitate care contrazice narațiunea simplificatoare despre „nordul bogat” și „sudul sărac” al continentului.
Averea netă mediană a persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani din zona euro se situează în jurul a 24.600 de euro. Cifra, privită izolat, nu spune aproape nimic. Tabloul devine cu adevărat revelator abia când sunt comparate datele pe țări.
Proprietatea imobiliară, cheia paradoxului
Explicația decalajului surprinzător dintre Italia și Germania nu rezidă în nivelul salariilor, ci în structura activelor deținute și în obiceiurile transmiterii averii între generații. În Italia, ca și în alte state cu tradiții mediteraneene, tinerii rămân frecvent în locuința familiei sau primesc mai devreme donații și moșteniri imobiliare. O proprietate evaluată la 200.000 de euro, deținută sau co-deținută de un tânăr de 28 de ani, îi transformă radical profilul financiar în orice bază de date statistică.
Germania, prin contrast, este o națiune a chiriașilor convinși. Rata proprietății imobiliare este printre cele mai reduse din Europa Occidentală — sub 50% la nivel național și sensibil mai scăzută în rândul adulților tineri. Un tânăr german cu venituri excelente, dar care plătește chirie și nu deține active imobiliare, apare în statistici cu o avere netă modestă. Situația se complică suplimentar dacă a contractat credite pentru studii universitare, care îi grevează pasivele.
De altfel, cultura financiară germană pune accent pe economisire și investiții graduale, nu pe acumularea timpurie de active fizice. Ceea ce surprinde este că acest model, adesea considerat mai disciplinat, generează paradoxal un nivel statistic al averii mai scăzut la tineri față de modelul italian, bazat pe moștenire și proprietate.
Ce spune clasamentul european despre viitorul generațiilor tinere
Dincolo de comparația italo-germană, ierarhia europeană a averii tinerilor trasează patternuri regionale distincte. Statele din sudul și vestul continentului, unde transferul patrimoniului între generații este mai timpuriu și mai consistent, înregistrează valori superioare. Țările nordice, deși cu servicii publice remarcabile și venituri ridicate, și cele din Europa Centrală și de Est se plasează sub media zonei euro.
Specialiștii avertizează că aceste cifre nu reflectă fidel nivelul de trai sau calitatea vieții. Un tânăr din Stockholm sau Copenhaga poate beneficia de sistem medical performant, transport gratuit și educație subvenționată — și tot să figureze cu avere netă modestă în statisticile financiare. Măsura contează, dar contextul o nuanțează fundamental.
Mai mult decât atât, inegalitățile generaționale ridică întrebări acute despre sustenabilitatea transferului de bogăție de la baby-boomers — generația care controlează cea mai mare parte a activelor continentului — către tinerii de azi. Pensiile, piețele imobiliare supraevaluate și costurile tot mai mari ale educației comprimă fereastra de acumulare pentru generațiile noi.
Totodată, în contextul digitalizării accelerate a serviciilor financiare, gestionarea online a patrimoniului personal implică riscuri pe care mulți le subestimează. Specialiștii de la SecureIT Solutions subliniază că protejarea accesului la conturi bancare, platforme de investiții și portofele digitale a devenit o prioritate reală pentru tinerii care administrează active în mediul online.
Poate că întrebarea nu este cine are mai mult pe hârtie, ci cine construiește mai durabil. Răspunsul, din păcate, nu vine dintr-un singur număr.
Dacă te interesează cum deciziile politice europene influențează indirect viața economică a cetățenilor, merită lecturat și cum guvernele din spațiul european acționează în culisele instituțiilor comunitare.