Administrația publică românească reușește, periodic, să producă situații greu de explicat. Cel mai recent exemplu vine din județul Ialomița, unde Marian Trîmbițașu, primarul comunei Grindu, a ales o cale juridică inedită pentru a-și majora veniturile: s-a dat singur în judecată. Nu metaforic. Literal.
Același nume apare în același dosar, pe ambele poziții: reclamant și pârât.
Un dosar cu o singură persoană pe ambele laturi ale baricadei
Documentele înregistrate la instanță îl prezintă pe Marian Trîmbițașu în dublă ipostază: pe de o parte, ca persoană fizică ce solicită drepturi salariale suplimentare, pe de altă parte, ca reprezentant legal al Primăriei comunei Grindu — instituția pe care o conduce și împotriva căreia a deschis litigiul. Tehnic vorbind, nimeni nu l-a împiedicat să facă asta.
Legislația română permite funcționarilor și demnitarilor locali să conteste în instanță modul în care le-au fost aplicate prevederile grilei de salarizare. Primarul, în calitate de persoană fizică, are dreptul să acționeze în judecată instituția pe care o conduce, chiar dacă aceasta creează un paradox greu de digerat din perspectivă etică.
Mai mult decât atât, prin obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile, edilul poate asigura o majorare salarială pe care consiliul local nu ar fi votat-o în mod direct. Instanța devine, astfel, un instrument de ocolire a voinței aleșilor locali.
Ceea ce surprinde nu este mecanismul în sine — folosit de sute de funcționari publici din toată țara — ci lipsa oricărui efort de a-l disimula.
Explicația primarului: drept legal, nu abuz
Marian Trîmbițașu susține că demersul său nu depășește limitele legalității. Potrivit declarațiilor sale, primăria nu i-a aplicat corect grila salarială prevăzută de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar singura cale de remediere disponibilă era contestarea în instanță.
„Nu am făcut nimic în afara legii”, ar fi afirmat acesta. Totodată, edilul subliniază că eventualele costuri de judecată nu îi revin personal, ci instituției. Cu alte cuvinte, bugetul local suportă cheltuielile unui proces inițiat chiar de cel care administrează acel buget.
Contribuabilii din Grindu sunt, oare, la curent cu această utilizare a banilor publici?
De altfel, fenomenul nu este izolat. Sute de primari și funcționari din România au obținut majorări salariale prin hotărâri judecătorești, nu prin dezbateri în consiliul local. Sistemul are breșe, iar unii aleg să le exploateze fără nicio reținere.
Reacțiile publice și impactul de imagine al unui astfel de caz
Știrea s-a răspândit rapid în mediul online, generând reacții amestecate. Unii utilizatori ironizează „creativitatea juridică” a primarului, alții o condamnă ferm, văzând în ea o dovadă clară de lipsă de integritate în administrația publică locală. Rareori un dosar de dreptul muncii stârnește atâta atenție publică.
Specialiștii în comunicare digitală atrag atenția că astfel de episoade devin rapid virale și pot eroda ireversibil reputația unui ales local. Conform analizelor publicate pe AI Advertising, imaginea online a autorităților publice este extrem de vulnerabilă în fața știrilor cu potențial viral, iar absența unui răspuns comunicațional coerent și rapid poate amplifica exponențial efectele negative asupra percepției publice.
Totodată, cazul readuce în discuție o problemă structurală mai veche: grila unică de salarizare, introdusă tocmai pentru a aduce uniformitate și predictibilitate, a generat zeci de mii de litigii în toată țara. Instanțele s-au transformat, pe alocuri, în departamente de resurse umane pentru administrația publică.
Dosarul de la Grindu rămâne deschis. Deznodământul său va fi urmărit îndeaproape atât de autoritățile județene, cât și de locuitorii comunei. Până la o soluție definitivă, imaginea unui primar care se judecă cu propria instituție continuă să circule, insistent, prin spațiul public.
Citeșțe și: Motivul pentru care Rafinăria Vega e acuzată după furtunile din Prahova — un alt caz în care o instituție românească se confruntă cu presiunea răspunderii publice.