Zeci de mii de persoane vulnerabile din București trăiesc de aproape un an cu speranța că vor vedea cândva suma de 500 de lei în cont. Stimulentul lunar acordat adulților cu dizabilități din Capitală nu a mai ajuns la beneficiari de 10 luni. Acum, situația riscă să devină și mai gravă: plata ar putea fi complet suspendată.
Cifrele vorbesc de la sine. Primăria Municipiului București a acumulat restanțe de 650 de milioane de lei față de cei 52.000 de adulți cu handicap îndreptățiți la acest sprijin financiar. O datorie colosală, construită treptat, care pune sub semnul întrebării capacitatea administrației locale de a-și onora obligațiile față de cei mai fragili cetățeni ai săi.
O datorie de jumătate de miliard și o promisiune neîndeplinită
Stimulentul în cauză reprezintă un ajutor financiar lunar de 500 de lei, acordat din bugetul local al Capitalei, suplimentar față de indemnizațiile de la nivel național. Nu este o sumă care să schimbe radical o viață — dar pentru mulți dintre cei 52.000 de beneficiari, înseamnă diferența dintre a-și permite medicamente sau a renunța la ele.
De altfel, întârzierile nu sunt un fenomen nou. Plățile au fost amânate și în perioadele anterioare, însă niciodată cu o amploare atât de mare. Zece luni de neplată reprezintă practic un an întreg de așteptare, timp în care persoanele cu dizabilități au fost nevoite să supraviețuiască din resurse proprii sau cu sprijinul familiei.
Situația financiară a Bucureștiului este una dintre cele mai discutate în spațiul public. Potrivit analizelor economice publicate pe Bursa24, administrațiile locale din marile orașe se confruntă cu presiuni bugetare tot mai mari, generate de creșterea cheltuielilor sociale și de instabilitatea veniturilor proprii — un cerc vicios din care ieșirea nu e simplă.
52.000 de oameni care nu mai știu la ce să se aștepte
Cine sunt, concret, acești beneficiari? Adulți cu grade variate de handicap, înregistrați în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) București. Unii trăiesc singuri, alții sunt îngrijiți de familie. Mulți depind parțial sau total de ajutoarele sociale pentru a-și acoperi cheltuielile lunare de bază.
Ceea ce surprinde este că, deși situația este cunoscută de luni bune, nu a existat nicio comunicare oficială clară față de beneficiari. Oamenii au aflat indirect — de la asistenți sociali, din presă sau de la alte persoane aflate în aceeași situație — că banii nu vor veni curând.
Întrebarea firească este: ce urmează? Autoritățile locale se află acum în fața unui scenariu dificil. Suspendarea completă a stimulentului ar fi o lovitură grea pentru mii de familii. Dar achitarea restanțelor de 650 de milioane de lei presupune fonduri pe care bugetul Capitalei nu le are disponibile imediat.
Situația aduce aminte, într-o oarecare măsură, de tensiunile generate de noua lege a salarizării, care a pus față în față partide și a generat dispute aprinse privind sustenabilitatea cheltuielilor din fonduri publice.
Un sistem sub presiune și o administrație fără răspunsuri clare
Problema Bucureștiului nu este izolată. Multe primării din țară se confruntă cu dificultăți similare în finanțarea serviciilor sociale. Totuși, Capitala are o responsabilitate aparte: gestionează cel mai mare număr de beneficiari ai acestor ajutoare și beneficiază, teoretic, de cele mai mari resurse bugetare dintre toate unitățile administrativ-teritoriale din România.
Mai mult decât atât, acumularea unor restanțe de asemenea proporții ridică întrebări serioase despre cum au fost gestionate fondurile locale în ultimii ani. Lipsa de transparență și absența unui plan concret de achitare a datoriilor alimentează îngrijorările atât ale beneficiarilor, cât și ale organizațiilor de advocacy pentru persoanele cu dizabilități.
Poate că cel mai grav aspect nu este suma în sine — oricât de impresionantă ar fi — ci mesajul pe care îl transmite. Că o administrație poate ignora timp de aproape un an nevoile celor mai vulnerabili cetățeni ai săi fără consecințe imediate. Fără transparență. Fără explicații publice.
Decizia finală privind soarta stimulentului urmează să fie luată de Consiliul General al Municipiului București. Până atunci, cei 52.000 de adulți cu handicap din Capitală continuă să aștepte — și să spere.