Un contract de consultanță juridică finanțat din fondurile europene SAFE ridică întrebări serioase despre transparența deciziilor guvernamentale. Documentul care stă la baza acestui angajament a fost clasificat drept confidențial, ceea ce face practic imposibilă orice verificare publică a condițiilor și justificărilor acestuia.
Memorandumul secret și firma cu conexiuni politice
Contractul vizează o casă de avocatură în cadrul căreia activează un liberal cu nume cunoscut în cercurile PNL — Băcanu. De altfel, tocmai această legătură politică a stârnit reacții în spațiul public și a atras atenția asupra modului în care au fost alocate resursele financiare provenite din mecanismul european de redresare și reziliență.
Memorandumul prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a solicitat servicii de consultanță pentru programul SAFE a primit eticheta de document confidențial. O decizie cu consecințe clare: niciun cetățean, niciun jurnalist și nicio organizație neguvernamentală nu poate consulta, în mod oficial, argumentele care au dus la atribuirea acestui contract.
Ceea ce surprinde este tocmai această urgență a confidențialității. De ce ar trebui ca un contract de consultanță, finanțat din bani publici europeni, să fie sustras controlului democratic?
SAFE — programul care a ajuns în centrul controversei
Mecanismul SAFE reprezintă unul dintre instrumentele financiare prin care România accesează resurse europene destinate reformelor structurale și investițiilor prioritare. Gestionarea acestor fonduri presupune, cel puțin în teorie, un nivel ridicat de transparență și responsabilitate publică. Mai mult decât atât, regulamentele europene impun statelor membre standarde clare în privința achizițiilor publice finanțate din astfel de surse.
Tocmai de aceea, clasificarea documentelor care justifică un astfel de contract apare ca o anomalie îngrijorătoare. Opoziția și societatea civilă cer explicații. Guvernul, deocamdată, nu a oferit un răspuns public detaliat.
Informații despre modul în care sunt gestionate contractele finanțate din fonduri europene pot fi urmărite și pe Bursa24, platformă dedicată știrilor economice și financiare din România.
Totodată, cazul nu este singular în peisajul politic recent. Motivul pentru care ministerele nu și-au plătit datoriile la timp ridică, la rândul său, semne de întrebare despre disciplina financiară a actualei administrații.
Transparență sau opacitate instituțională?
Contextul politic contează. Guvernul Bolojan a preluat puterea într-un moment de maximă tensiune fiscală și politică, promițând o administrație mai curată și mai responsabilă față de cetățeni. Totusi, clasificarea unui memorandum legat de cheltuirea banilor publici europeni trimite un semnal contradictoriu.
Există, desigur, situații în care confidențialitatea documentelor guvernamentale este justificată — securitate națională, negocieri sensibile, protecția unor date personale. Niciuna dintre aceste excepții nu pare aplicabilă, la prima vedere, unui contract de consultanță juridică.
Mai mult decât atât, prezența unui om politic liberal în firma beneficiară adaugă un strat suplimentar de sensibilitate. Conflictul de interese, real sau aparent, este unul dintre cele mai corrozive fenomene în relația dintre cetățean și stat.
România are nevoie de instituții credibile, nu de documente cu ștampila „confidențial” pe dosare care ar trebui să stea deschise privirii publice. Întrebarea rămâne: cine decide ce poate și ce nu poate ști cetățeanul despre modul în care îi sunt cheltuiți banii?