UE consolidează cooperarea cu Azerbaidjan pe securitate

Președintele Consiliului European, António Costa, s-a deplasat miercuri la Baku pentru a dezvolta cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjanul în domeniile apărării, securității și energiei, în contextul războiului din Iran care afectează piețele energetice globale.

Costa a avut discuții cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și a exprimat „solidaritatea deplină a UE cu poporul Azerbaidjanului” în urma atacului Iranului asupra exclavei azerbaidjaneze Nahcivan din săptămâna trecută.

De la începutul conflictului din Iran, Azerbaidjanul a facilitat evacuarea a aproximativ 1.800 de persoane din Iran, inclusiv cetățeni europeni. „Permiteți-mi să exprim aprecierea mea sinceră pentru asistența pe care Azerbaidjanul a oferit-o cetățenilor europeni pentru a facilita repatrierea lor în siguranță din Iran”, a declarat Costa într-o conferință de presă comună cu Aliyev.

Noul cadru de cooperare mai strânsă

Costa a anunțat că Bruxelles-ul și Baku lucrează la un nou cadru de cooperare mai strânsă, menit să extindă relațiile dincolo de legăturile energetice existente. Conform declarației președintelui Consiliului European, cadrul propus ar aprofunda cooperarea în domeniile securității, apărării, energiei, dezvoltării digitale și transporturilor.

„Acest lucru transmite un semnal puternic al viziunii noastre comune pentru viitor”, a afirmat Costa, subliniind că „securitatea energetică este o piatră de temelie a cooperării UE cu Azerbaidjanul”.

El a declarat că Azerbaidjanul, și în special Coridorul Sudic de Gaze, a fost esențial pentru eforturile UE de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, petrol și cărbune. Având în vedere că războiul din Iran zguduie piața energetică globală, Costa a subliniat că acest parteneriat este acum „mai important ca niciodată”.

Investiții în tranziția energetică

„UE este pregătită să mobilizeze investiții private și finanțări pentru a sprijini tranziția energetică a Azerbaidjanului. De asemenea, încurajăm o implicare mai mare a companiilor europene de tehnologie curată în planurile dumneavoastră ambițioase”, a declarat președintele Consiliului UE.

Costa a menționat, de asemenea, potențialul pentru achiziții suplimentare de gaze azerbaidjaneze către Europa în cadrul memorandumului de înțelegere din 2022, care vizează dublarea livrărilor la 20 de miliarde de metri cubi. Aliyev a precizat că 16 țări europene primesc în prezent gaze azerbaidjaneze, dintre care 10 sunt state membre UE.

Coridorul Mijlociu și conectivitatea

Costa a evidențiat conectivitatea ca fiind o altă zonă crucială de cooperare între părți, declarând că „dezvoltarea Coridorului Mijlociu reprezintă o oportunitate strategică pentru noi conexiuni de transport”.

„Finalizarea legăturii feroviare Baku-Nahcivan ar fi esențială în acest sens. Prin consolidarea rezilienței comerciale între Europa și Asia, putem crea locuri de muncă, stimula creșterea și întări împreună economiile noastre”, a adăugat Costa.

Rolul Caucazului de Sud în Orientul Mijlociu

Războiul din Iran și escaladarea militară din Orientul Mijlociu vin după ce Azerbaidjanul și Armenia au semnat un acord istoric de pace după aproape patru decenii de conflict tragic.

„Acordurile de la Washington reflectă angajamentul dumneavoastră față de dialog și reconciliere, iar UE vă sprijină în implementarea lor deplină”, a declarat Costa.

Vezi mai multe articole.

Aliyev a răspuns că cele două țări „trăiesc deja în condiții de pace pe termen lung”. El a subliniat că în ultimele șapte luni, Azerbaidjanul a început să furnizeze produse petroliere suplimentare Armeniei și a eliminat toate restricțiile privind tranzitul mărfurilor din țări terțe către Armenia prin teritoriul azerbaidjan.

Aliyev a adăugat că mediul de pace emergent consolidează deja potențialul economic și de tranzit al regiunii, evidențiind noi oportunități pentru dezvoltarea Coridorului Mijlociu care conectează Asia și Europa.

Armenia și aspirațiile sale europene

Tot miercuri, în timp ce Costa și Aliyev se întâlneau la Baku pentru a evidenția pacea în Caucazul de Sud, primul-ministru al Armeniei, Nikol Pașinyan, s-a adresat Parlamentului European la Strasbourg pentru a sublinia ambițiile Armeniei de integrare în UE.

Anul trecut, Armenia a adoptat legea care anunță începutul procesului de aderare la blocul celor 27 de membri, iar de atunci Erevanul a urmărit activ legături mai strânse cu Bruxelles-ul.

„Acum, după adoptarea acestei legi, mulți în Armenia întreabă: Când va deveni Armenia membră a Uniunii Europene? Răspunsul nostru este foarte clar: nicio țară nu poate deveni membră a UE fără a îndeplini standardele sale”, a declarat Pașinyan în fața Parlamentului European.

În discursul său, Pașinyan a respins orice critică la adresa acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan. „Suntem criticați pentru faptul că pacea stabilită între Armenia și Azerbaidjan nu este perfectă”, a spus premierul armean. „Dar vă întreb: Unde este pacea perfectă? Unde a existat vreodată pace perfectă și când?”

„Dimpotrivă, este voința de a avea grijă de pace cea care o poate aduce cât mai aproape de perfecțiune”, a conchis Pașinyan.