Naștere neașteptată salvează trib amazonian de la dispariție

Cu doar trei femei rămase în viață, tribul Akuntsu a fost decimat de o acaparare de pământuri susținută de guvern în Amazon. Pugapia și fiicele sale Aiga și Babawru au trăit ani de zile ca singurele membre supraviețuitoare ale poporului Akuntsu, un popor indigen decimat de o campanie guvernamentală de dezvoltare a unor părți ale pădurii tropicale amazoniene.

Pe măsură ce înaintau în vârstă fără un copil care să ducă mai departe linia, mulți se așteptau ca Akuntsu să dispară odată cu moartea femeilor. Acest lucru s-a schimbat în decembrie, când Babawru – cea mai tânără dintre cele trei, în vârstă de 40 de ani – a născut un băiat.

Sosirea lui Akyp a adus speranță nu doar pentru linia Akuntsu, ci și pentru eforturile de protejare a pădurii tropicale la fel de fragile.

Un simbol al rezistenței popoarelor indigene

„Acest copil nu este doar un simbol al rezistenței poporului Akuntsu, ci și o sursă de speranță pentru popoarele indigene”, spune Joenia Wapichana, președinta agenției braziliene de protecție indigenă, cunoscută sub numele de Funai. „El reprezintă modul în care recunoașterea, protecția și gestionarea acestui pământ sunt extrem de necesare.”

Protejarea teritoriilor indigene este văzută pe scară largă ca una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce defrișarea în Amazon, cea mai mare pădure tropicală din lume și un regulator cheie al climei globale. Cercetătorii avertizează că pierderea continuă a pădurilor ar putea accelera încălzirea globală.

O analiză din 2022 realizată de MapBiomas, o rețea de grupuri neguvernamentale care urmărește utilizarea terenurilor, a constatat că teritoriile indigene din Brazilia au pierdut doar 1% din vegetația nativă în trei decenii, comparativ cu 20% pe terenurile private la nivel național.

Atacuri violente în anii 1980

În statul Rondonia, unde locuiesc Akuntsu, aproximativ 40% din pădurea nativă a fost defrișată, iar ceea ce rămâne neatins se află în mare parte în zone de conservare și indigene. Pământul Akuntsu se evidențiază în imaginile din satelit ca o insulă de pădure înconjurată de pășuni pentru vite, precum și de câmpuri de soia și porumb.

Defrișarea din Rondonia își are originea într-o campanie susținută de guvern pentru ocuparea pădurii tropicale în timpul regimului militar brazilian din anii 1970. În același timp, un program de infrastructură finanțat parțial de Banca Mondială a promovat migrația internă către Amazon, inclusiv pavarea unei autostrăzi prin stat.

În anii 1980, populația din Rondonia s-a mai mult decât dublat, potrivit datelor de recensământ. Coloniștilor li s-au promis titluri de proprietate dacă defrișau pădurea pentru agricultură și riscau să piardă revendicările dacă erau prezenți indigeni, alimentând atacuri violente ale pistolarilor angajați asupra grupurilor indigene precum Akuntsu.

Funai a intrat în contact pentru prima dată cu Akuntsu în 1995, găsind șapte supraviețuitori. Experții cred că numărau aproximativ 20 cu un deceniu mai devreme, când au fost atacați de rancheri care căutau să ocupe zona. Agenții Funai au găsit dovezi ale atacului, iar când au contactat Akuntsu, supraviețuitorii au povestit ce s-a întâmplat. Unii purtau încă răni de glonț.

Decizia de a nu avea copii

Ultimul bărbat Akuntsu a murit în 2017. De atunci, Babawru a trăit cu mama sa, Pugapia, și Aiga, sora ei. Femeile, ale căror vârste nu sunt cunoscute cu certitudine, au ales să rămână izolate de lumea non-indigenă, arătând puțin interes pentru ea.

În 2006, Funai a acordat protecție teritorială Akuntsu, stabilind Pământul Indigen Rio Omere, pe care l-au împărțit de atunci cu poporul Kanoe. Cele două grupuri, odinioară dușmane, au început să mențină contactul, de obicei mediat de oficiali.

Mai multe știri.

Amanda Villa, antropolog la Observatorul Popoarelor Izolate, spune că femeile Akuntsu depind de bărbații Kanoe pentru sarcini considerate masculine, cum ar fi vânătoarea și curățarea câmpurilor.

Femeile Akuntsu supraviețuitoare au decis că nu vor deveni mame. Decizia a fost determinată nu doar de absența altor bărbați în comunitatea lor, ci și de convingerea că lumea lor era dezorganizată – condiții pe care le considerau nepotrivite pentru creșterea unui copil.

„Poți urmări această decizie direct în contextul violent prin care au trecut”, spune Villa. „Au această înțelegere oarecum catastrofică.”

Un nou capitol pentru Akuntsu

Lingvista Carolina Aragon este singura persoană din exterior capabilă să comunice cu cele trei femei după ani de studiu și documentare a limbii lor. Ea lucrează îndeaproape cu Funai, traducând conversații aproape zilnic prin apeluri video. Aragon a susținut-o, de asemenea, pe Babawru de la distanță în timpul travaliului și a fost cu ea în timpul unui examen ecografic care a confirmat sarcina.

Aragon a spus că Babawru a fost uimită de veste. „A spus: ‘Cum pot fi însărcinată?'”, a amintit Aragon. Babawru luase întotdeauna precauții pentru a evita să rămână însărcinată.

Aragon spune că femeile au început un „nou capitol”, alegând să primească copilul și să își adapteze tradițiile cu sprijinul Kanoe și Funai. Villa spune că faptul că nou-născutul este băiat creează posibilitatea de a restabili rolurile masculine precum cel de vânător.

Wapichana de la Funai spune că copilul lui Babawru „este o speranță că această generație următoare va include într-adevăr o persoană indigenă, un Akuntsu, asigurând continuitatea acestui popor.”

„Ce fel de relație va avea acest băiat cu propriul său teritoriu?”, spune Aragon. „Sper că va fi cea mai bună posibilă, pentru că are tot ce are nevoie acolo.”