Liderii Canadei, Germaniei și Norvegiei îl îndeamnă pe președintele american Donald Trump să reconsidere decizia de suspendare a sancțiunilor împotriva petrolului rusesc. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru Euronews că este „îngrijorat” de impactul potențial asupra Ucrainei.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri că șase din cele șapte țări G7 s-au opus deciziei SUA de a acorda Rusiei o suspendare a sancțiunilor petroliere. Președintele Trump a luat această măsură pentru a stimula oferta globală în contextul prețurilor în creștere, consecință a conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, declanșat pe 28 februarie.
Reacția liderilor NATO
Liderii Germaniei, Canadei și Norvegiei – toate state membre NATO – au declarat că vor folosi canalele de comunicare cu Casa Albă pentru a încerca să schimbe decizia lui Trump. Cei trei au reiterat poziția alianței conform căreia presiunea maximă trebuie menținută asupra Kremlinului din cauza războiului din Ucraina și amenințării mai largi la adresa securității globale.
„Șase din șapte au fost clar de părere că nu ar trebui să ridicăm sancțiunile împotriva Rusiei”, a spus Merz. „Am fost puțin surprinși când am auzit în această dimineață că guvernul american a decis altfel”, a declarat el reporterilor la o conferință de presă în Norvegia.
Cei trei lideri au convenit că presiunea maximă ar trebui să continue să fie aplicată asupra Kremlinului din cauza invaziei sale la scară largă în Ucraina și au insistat că Rusia nu ar trebui să beneficieze de o reintroducere pe piețele globale de petrol.
Lobby diplomatic
Întrebat dacă țările G7 sau NATO vor face lobby pentru ca Trump să-și revizuiască decizia, premierul canadian Mark Carney a răspuns: „Toți avem linii directe către președinte și le vom folosi.”
Merz a declarat că va discuta cu președintele francez Macron pentru a vedea dacă pot găsi o modalitate de a ocoli planul lui Trump: „Vom avea ocazia să vorbim între noi în weekend. Și vom verifica ce putem face.”
Exercițiul militar Arctic Sentry
Cei trei lideri se aflau într-o vizită oficială pentru a asista la exercițiul militar NATO Arctic Sentry, convenit în ianuarie ca parte a rezoluției la afirmația lui Trump că va „lua” Groenlanda. Alianta a acceptat să crească prezența NATO în regiune după ce Trump a insistat că aceasta nu posedă o arhitectură de securitate suficientă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a asistat și el la demonstrația militară, a declarat pentru Euronews că este „foarte îngrijorat” de impactul asupra războiului din Ucraina dacă Rusia recâștigă accesul la veniturile din petrol, ceea ce i-ar putea oferi un avantaj semnificativ în susținerea invaziei sale costisitoare.
„Singurul lucru care în final îl poate forța pe Putin la masa negocierilor este să-i facem clar că veniturile sale din exportul de petrol și gaze vor lua sfârșit”, a spus el. „Aceasta este opusul. Este doar un dezavantaj real pentru Ucraina”, a adăugat ministrul.
Reacția Kremlinului
Între timp, Kremlinul a salutat decizia Casei Albe, afirmând că interesele SUA și Rusiei sunt aliniate în această problemă. „Vedem acțiunile SUA ca o încercare de a stabiliza piețele energetice. În această privință, interesele noastre sunt aliniate”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
„Am auzit declarații ale reprezentanților SUA că această excepție a fost făcută acum pentru petrolul deja încărcat înainte de 12 martie”, a precizat Peskov.