La 22 de zile de la începutul conflictului din Iran, prețurile la combustibil au atins niveluri record în Europa. Petrolul Brent a depășit 100 de euro pe baril după închiderea Strâmtorii Hormuz, iar în absența unui răspuns unificat de la Bruxelles, capitalele europene optează pentru reduceri de taxe, plafonări de preț sau amână pur și simplu acțiuni concrete.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor
Conflictul din Iran a dus la o creștere bruscă a prețurilor la petrolul Brent, cu un efect domino asupra costurilor la combustibil și energie. Creșterea prețurilor la combustibil este evidentă în toată Europa, depășind 34% în Spania. Majorarea s-a resimțit și în facturile la electricitate și gaze, determinând multe țări să adopte sau să anunțe măsuri pentru a amortiza această creștere neîncetată a prețurilor de la 28 februarie, când a început atacul asupra Iranului.
Conflictul a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol care trece prin Strâmtoarea Hormuz, împingând Brent-ul de la aproximativ 60 de euro la peste 100 de euro pe baril în doar câteva zile. Prețurile la gazele naturale în Europa au crescut cu 60% de la începutul conflictului.
Creșterea prețurilor la benzină și motorină la stațiile de alimentare europene a fost frapantă, prețurile depășind 2 euro pe litru în Germania. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la motorină. Mai multe țări se situează acum peste 2 euro pe litru, cu creșteri procentuale variind de la aproape 17,5% în Portugalia la 34,3% în Spania.
Spania adoptă cel mai amplu pachet de măsuri
Guvernul lui Pedro Sánchez a întârziat puțin să își finalizeze răspunsul, parțial din cauza fricțiunilor interne cu Sumar, dar în final a aprobat cel mai cuprinzător pachet dintre cele luate în considerare. Consiliul de Miniștri a adoptat un Decret-Lege Regal cu un plan de 5 miliarde de euro pentru a atenua creșterile de preț, cu măsuri în vigoare până la 30 iunie 2026.
Planul se concentrează pe reduceri de taxe. Guvernul a redus TVA-ul pentru toate formele de energie de la 21% la 10%, inclusiv pentru combustibilii auto, electricitate, gaze naturale și butan, al cărui preț maxim a fost, de asemenea, plafonat. Planul Cuprinzător de Răspuns la Criza din Orientul Mijlociu este dotat cu aproximativ 80 de măsuri care vor mobiliza peste 5 miliarde de euro și vor beneficia 3 milioane de afaceri și 20 de milioane de gospodării.
Măsurile anti-criză vor reduce facturile la electricitate cu 13%, iar benzina și motorina vor fi cu aproximativ 30 de cenți mai ieftine pe litru. Transportatorii, agricultorii și pescarii, identificați ca sectoarele cele mai expuse, vor primi și o reducere de 20 de cenți pentru fiecare litru de combustibil profesional.
În același timp, guvernul a autorizat eliberarea a 11,5 milioane de barili de petrol, echivalentul a puțin peste 12 zile de consum național, ca parte a planului global al Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera 400 de milioane de barili din rezervele strategice.
Spania pornește și de la o poziție comparativ mai bună în ceea ce privește electricitatea. Prețurile la energie în Spania variază între 37 și 57 de euro pe megawatt-oră, comparativ cu 113 euro în Germania și 141 euro în Italia, datorită faptului că peste 60% din energia produsă în țară provine din surse regenerabile.
Germania, Italia și Portugalia adoptă abordări diferite
Germania a înregistrat una dintre cele mai mari lovituri la pompele de benzină. Prețurile la benzină au crescut de la aproximativ 1,82 euro pe litru la 2,16 euro pe litru, o creștere de aproape 18% în doar două săptămâni. Răspunsul guvernului de la Berlin s-a concentrat pe reglementarea comportamentului stațiilor de benzină, mai degrabă decât pe oferirea de subvenții directe.
Ministrul german al economiei, Katharina Reiche, a prezentat un proiect de lege care ar permite stațiilor de benzină să crească prețurile o singură dată pe zi, la ora 12:00, deși acesta nu a intrat încă în vigoare deoarece necesită modificări ale legii concurenței. Pe frontul energetic mai larg, Berlinul a exclus ferm reluarea achizițiilor de gaze rusești, calificând această perspectivă drept „absolut inacceptabilă”.
Italia a ales o cale diferită. Roma a luat în considerare utilizarea veniturilor suplimentare din TVA generate de prețurile mai mari la combustibil pentru a compensa consumatorii și plănuiește să sancționeze companiile care folosesc criza pentru a-și umfla marjele de profit. La nivel european, prim-ministrul Giorgia Meloni a activat măsura pentru 20 de zile.
Portugalia a fost prima dintre țările din sudul Europei care a activat o măsură concretă. Guvernul lui Luís Montenegro a anunțat o reducere „temporară și extraordinară” de 3,55 cenți pe litru la taxa pe motorina auto, returnând contribuabililor veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor. Măsura a fost declanșată când prețurile la combustibil au depășit pragul de creștere de 10 cenți pe care executivul însuși îl stabilise ca declanșator.
Franța, Polonia, Ungaria și Austria adoptă poziții mai reținute
În Franța, cel mai vizibil răspuns nu a venit de la guvern, ci de la o companie. TotalEnergies a anunțat că va plafona prețurile la benzină și motorină până la sfârșitul lunii. La nivel de stat, Parisul și-a concentrat eforturile pe diplomație mai degrabă decât pe reduceri de taxe: Macron a impulsionat în Consiliul European o propunere de oprire a atacurilor asupra infrastructurii energetice și de apă, având în vedere riscul ca conflictul să poată agrava și mai mult creșterile de preț. Nu au fost anunțate măsuri de reducere a taxelor echivalente cu cele din Spania.
Polonia, unde creșterile de preț la pompe au fost mai moderate, a adoptat o linie prudentă. Guvernul polonez nu a anunțat măsuri majore de reducere a taxelor, iar secretarul său de stat pentru energie, Wojciech Wrohna, a avertizat că nu poți suspenda reglementările peste noapte fără a dăuna stabilității pieței și încrederii investitorilor.
Austria, unde benzina a crescut de asemenea cu aproximativ 13%, a mers mai departe decât Germania în reglementarea prețurilor. A permis operatorilor să crească prețurile la combustibil doar de trei ori pe săptămână, în timp ce reducerile pot fi aplicate oricând.
Ungaria a optat pentru un plafon direct. Prim-ministrul Viktor Orbán a stabilit un preț maxim de 1,54 euro pentru benzina de 95 de octani și 1,59 euro pentru motorină, deși măsura se aplică doar vehiculelor cu plăcuțe de înmatriculare ungurești, pentru a preveni șoferii din țările vecine să treacă granița pentru a face plinul.
Măsuri ale Uniunii Europene privind rezervele de gaze
La nivelul UE, comisarul pentru energie Dan Jørgensen a indicat că Bruxelles-ul ia în considerare activarea măsurilor temporare de urgență în cazul unei „crize severe de preț”, dar a subliniat că acestea trebuie să fie țintite, limitate în timp și nu trebuie să descurajeze tranziția către energia curată.
Potrivit Financial Times, sâmbătă, 21 martie, comisarul pentru energie a ordonat statelor membre să reducă ținta de umplere a instalațiilor lor de stocare a gazelor la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub obiectivele oficiale ale UE, „cât mai curând posibil în timpul sezonului de umplere, pentru a oferi siguranță și asigurare participanților de pe piață”.
Măsurile variază de la lipsa totală de sprijin, ca în Franța, până la peste 5 miliarde de euro ajutor din partea Spaniei. Cât timp va dura această criză a prețurilor energiei în Europa va depinde de durata războiului și de blocada Strâmtorii Hormuz.