Atacurile Iranului în Golf declanșează criză energetică

Atacurile aparent erratice ale Iranului în întreaga regiune a Golfului și acum în Azerbaidjan, împreună cu blocarea vitală a Strâmtorii Hormuz, au dus la o presiune crescândă asupra aprovizionării globale cu energie, cu consecințe incalculabile.

În timpul pregătirii militare SUA-Israel care a precedat războiul declanșat acum o săptămână, Iranul a avertizat în mod continuu lumea că va riposta dacă va fi atacat, pentru a aduce haos în regiune și dincolo de ea.

La o săptămână după ce războiul a cuprins regiunea, valurile de atacuri ale Iranului au declanșat turbulențe semnificative pe piețele globale de energie.

Extinderea atacurilor iraniene

De când războiul cu Iranul a izbucnit sâmbăta trecută, Teheranul și-a extins continuu barajul aerian în Golf, iar joi a atacat și Azerbaidjanul. Teheranul a susținut că vizează doar interesele SUA și Israel, dar realitatea de pe teren a arătat că rachetele și dronele sale au fost direcționate și către infrastructurile energetice extinse din Golf care alimentează cele mai mari economii ale lumii.

În plus, Iranul a blocat căile de navigație din Strâmtoarea Hormuz – prin care trece 20% din petrolul mondial – lăsând blocate peste 200 de nave, conform serviciului de comerț și logistică Lloyd’s List.

Impactul asupra producției de energie

Qatarul și-a oprit producția de gaze naturale lichefiate la cea mai mare uzină LNG din lume după ce dronele iraniene au vizat complexele sale operaționale din Mesaieed și Ras Laffan Industrial City, trimițând unde de șoc în comerțul global cu energie și declanșând creșterea prețurilor. Producția de LNG a Qatarului reprezintă aproximativ 20% din oferta globală și joacă un rol cheie în echilibrarea cererii pe piețele asiatice și europene.

Apoi, un alt val de atacuri iraniene a forțat și cea mai mare rafinărie de petrol din lume din Arabia Saudită să se închidă, în timp ce producția de petrol din Irak și câmpurile de gaze israeliene au fost, de asemenea, afectate. Porturile din Dubai, unele dintre cele mai mari din lume, sunt, de asemenea, afectate.

Într-o evaluare de vineri, Ministerul de Externe britanic a declarat că, deși atacurile cu rachete și drone iraniene vin într-un ritm mai redus decât în primele zile ale războiului, gama de ținte se diversifică, cu un accent crescut pe ținte economice și din industria energetică.

Avertismente privind recesiunea globală

Într-un interviu publicat de Financial Times vineri, ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat că războiul „ar putea dărâma economiile lumii”.

„Dacă acest război continuă câteva săptămâni, creșterea PIB-ului din întreaga lume va fi afectată. Prețul energiei pentru toată lumea va crește. Vor exista deficite ale unor produse și va exista o reacție în lanț a fabricilor care nu pot furniza”, a spus el.

Blocada Strâmtorii Hormuz

Dr. Yousef Alshammari, președintele London College of Energy Economics, a declarat pentru Euronews joi că doar o blocadă a Strâmtorii Hormuz în sine ar putea declanșa o recesiune globală dacă continuă.

„Pe măsură ce continuăm să mergem spre vară, cred că riscurile de recesiune globală pot fi amplificate”, a spus Alshammari. „Și apoi cred că putem avea o presiune politică venind în special din China, care este principalul consumator de petrol iranian. Nu cred că China va rămâne tăcută aici, iar cel mai bun scenariu este ca Strâmtoarea Hormuz să revină la normal.”

Vezi mai multe articole.

Potrivit lui Alshammari, o creștere a prețului gazelor de peste 50% este deja evidentă, în special în Europa. Totuși, creșterea prețului petrolului este mai mică decât se așteptau majoritatea piețelor și analiștilor. „Și asta se datorează în principal faptului că ne aflăm într-o perioadă de cerere scăzută și, în al doilea rând, datorită faptului că piețele globale de petrol continuă să fie bine aprovizionate”, a spus el.

Atacuri fără logică aparentă

Fostul ambasador american în Azerbaidjan, Matthew Bryza, a declarat pentru Euronews că atacurile asupra Azerbaidjanului și loviturile recente asupra Turciei și Ciprului „nu au prea mult sens în termeni de plan militar coerent și rațional”.

„Este greu de înțeles de ce Iranul ar fi lansat atacuri cu drone împotriva regiunii Nakhchivan din Azerbaidjan, deoarece Iranul, evident, nu dorește să vadă Azerbaidjanul atras în conflictul militar”, a spus Bryza.

Potrivit lui Bryza, atacul Iranului asupra Azerbaidjanului a avut și mai puțin sens, deoarece președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, „este singurul șef de stat din întreaga lume care a vizitat o ambasadă iraniană pentru a oferi condoleanțe după începutul războiului, când atacurile au ucis liderul suprem al Iranului și alți oficiali iranieni seniori”.

„Și chiar și așa cum a spus președintele Azerbaidjanului, a existat un apel din Iran solicitând ajutorul Azerbaidjanului pentru a evacua iranieni din Beirut”, a spus Bryza. „Președintele Aliyev a trimis un avion și a spus: nu, nu vom lua bani pentru asta. Și apoi, la câteva ore mai târziu, Iranul a atacat Azerbaidjanul. Deci, nu are niciun sens.”

Bryza a sugerat că Teheranul ar putea încerca să perturbe societățile și economiile pentru a face presiuni asupra președintelui american Donald Trump, deoarece perturbările continue ale lanțului de aprovizionare și creșterea prețurilor petrolului ar putea afecta republicanii în alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie și l-ar putea convinge pe Trump să reducă presiunea asupra Iranului.

Cu toate acestea, Bryza a spus că cea mai probabilă explicație este că comandanții de nivel inferior iau decizii individuale în urma directivei lui Khamenei de acum câteva săptămâni de a delega comanda militară dacă oficialii seniori ar fi uciși.

„Din orice motiv, ei cred că (deciziile lor) au sens, chiar dacă nu au sens în schema mai largă a lucrurilor”, a concluzionat fostul diplomat.