Afla de ce românii cumpără acum alimente la suta de grame

Un semnal de alarmă îngrijorător vine din partea specialiștilor în economie: comportamentul de consum al românilor s-a schimbat dramatic, iar semnele sunt vizibile chiar la rafturile supermarketurilor. Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că tot mai mulți cetățeni au ajuns să cumpere produse alimentare în cantități extrem de mici, calculând la propriu fiecare gram achiziționat.

Obiceiuri pe care le credeam îngropate odată cu tranziția post-comunistă au reapărut. Brusc.

Înapoi în anii ’90: ce spun cifrele despre buzunarul românului

Potrivit analizei economistului, România traversează o perioadă în care presiunea financiară asupra gospodăriilor a atins cote alarmante. Familiile nu mai cumpără în cantități obișnuite — un kilogram de brânză, un pachet întreg de unt sau o pungă de făină. Dimpotrivă, oamenii aleg să achiziționeze produse fracționat, în porții minime, adaptându-și cheltuielile zilei la resurse tot mai limitate.

De altfel, acest fenomen nu este specific doar categoriilor sociale vulnerabile. El s-a extins treptat și către segmente ale populației considerate până nu demult stabile financiar — angajați cu salarii medii, pensionari cu venituri modeste, tineri la început de drum. Toți simt, în grade diferite, presiunea unei economii în care prețurile au crescut considerabil mai repede decât veniturile.

Statisticile privind consumul intern confirmă această tendință. Volumul vânzărilor din comerțul alimentar a înregistrat oscilații semnificative, iar datele agregate de analiști economici — inclusiv cele urmărite constant pe Bursa24, platformă dedicată știrilor economice și financiare — indică o reorientare clară a populației spre produse mai ieftine sau spre cantități mai mici din aceleași produse.

Ce explică această regresie în obiceiurile de consum

Cauzele sunt multiple și se suprapun într-un mod nefavorabil. Inflația persistentă din ultimii ani a erodat puterea reală de cumpărare, chiar și atunci când salariile nominale au crescut. Facturile la energie, chiriile, costurile transportului — toate au crescut simultan, lăsând tot mai puțin loc în bugetul familiei pentru coșul zilnic de alimente.

Mai mult decât atât, accesul la credit a devenit mai dificil și mai scump, ceea ce a eliminat o supapă pe care mulți o foloseau pentru a-și completa veniturile insuficiente. Rezultatul? O contracție vizibilă a consumului, resimțită deopotrivă de comercianți și de producători.

Oare ne aflăm în fața unui fenomen temporar sau ne confruntăm cu o schimbare structurală a modului în care românii își gestionează finanțele personale? Specialiștii ezită să dea un răspuns tranșant, tocmai pentru că variabilele economice rămân volatile.

Ceea ce surprinde cel mai mult în această situație este viteza cu care s-a produs regresul. Nu au trecut decenii — ci doar câțiva ani — de la imaginea unui consumator român tot mai încrezător, mai dispus să cheltuiască, mai orientat spre branduri și produse premium. Acea imagine pare acum departe.

Soluții și perspective pentru redresarea consumului intern

Economiștii subliniază că o revenire reală a consumului nu poate fi susținută prin măsuri cosmetic-electorale, ci prin politici coerente pe termen mediu și lung. Stabilizarea prețurilor, creșterea reală a veniturilor și recâștigarea încrederii populației în capacitatea economiei de a oferi perspective sunt elementele esențiale.

Totodată, comercianții au început să adapteze oferta la noua realitate — pachete mai mici, promoții mai frecvente, produse de marcă proprie la prețuri accesibile. O adaptare firească, dar care confirmă, indirect, amploarea problemei.

Situația nu este unică pentru România. State din regiune traversează presiuni similare. Totuși, contextul local — cu inegalități mari între urban și rural, cu o pensie medie redusă și cu un sistem de protecție socială adesea insuficient — face ca impactul să fie resimțit mai acut de o parte semnificativă a populației.

Pentru o perspectivă mai largă asupra dinamicii economice care afectează puterea de cumpărare, este util să urmărești și cum deciziile economice globale influențează piețele regionale — un context relevant pentru a înțelege presiunile externe asupra economiei românești.

Concluzia rămâne simplă și dură în același timp: când oamenii ajung să cântărească alimentele la suta de grame, economia are o problemă serioasă — și ignorarea ei nu face decât să adâncească decalajul dintre cifre și realitate.