Un studiu coordonat de PAN Europe în 13 țări a descoperit că 85% dintre merele cultivate convențional conțin mai multe pesticide simultan. În Spania, cifra se situează la 80%. Efectele combinate ale acestor substanțe nu au fost încă evaluate oficial.
Merele sunt printre cele mai consumate fructe din Spania și Europa, iar imaginea lor sănătoasă a generat rareori suspiciuni. Totuși, un raport publicat săptămâna aceasta de Pesticide Action Network Europe, realizat în colaborare cu 13 organizații partenere de pe continent, prezintă cifre îngrijorătoare: 80% dintre merele testate în Spania conțineau reziduuri de mai multe pesticide toxice simultan. Media europeană este și mai ridicată, la 85%.
Cifra se bazează pe 59 de probe de mere produse local, colectate din supermarketuri și piețe în septembrie 2025. În medie, fiecare măr conținea trei pesticide diferite, unele probe prezentând urme de până la șapte substanțe.
Problema nu este izolată
În opt dintre cele treisprezece țări investigate – inclusiv Germania, Polonia, Olanda și Croația – fiecare probă conținea reziduuri multiple de pesticide. La polul opus, Danemarca a înregistrat cel mai scăzut nivel de contaminare, cu doar 20% dintre mere afectate, urmată de Belgia cu 50%. Spania, Franța și Italia se situează la mijloc, fiecare cu 80%.
Printre substanțele identificate, studiul evidențiază două grupuri deosebit de îngrijorătoare. Pesticidele neurotoxice au fost găsite în 36% din probe, în timp ce PFAS – substanțe per- și polifluoroalchilice – au apărut în 64% dintre merele analizate.
Substanțe periculoase detectate
Fludioxonilul, clasificat ca perturbator endocrin de UE în 2024, a fost detectat în aproape 40% din fructe. Fungicidul captan, considerat un posibil cancerigen, a fost prezent în 61% din probe. Acetamipridul, un insecticid desemnat ca neurotoxic de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 2013, a fost găsit în aproximativ 20% dintre mere și poate traversa bariera placentară.
Un decalaj regulatoriu de două decenii
Problema, argumentează raportul, nu constă doar în ceea ce se găsește pe mere, ci și în ceea ce autoritățile de reglementare nu reușesc să măsoare. Legislația europeană impune evaluarea impactului combinat al pesticidelor – așa-numitul „efect cocktail” – de peste 20 de ani. Totuși, EFSA nu a dezvoltat încă o metodologie oficială pentru a face acest lucru.
Studiile existente evaluează fiecare substanță izolat, lăsând ceea ce autorii descriu ca un punct orb semnificativ: efectul combinat al mai multor substanțe chimice poate fi „mult mai mare” decât impactul fiecăreia individual.
Conform raportului, 71% dintre merele contaminate conțineau substanțe pe care UE însăși le clasifică drept „foarte toxice” și care, în principiu, ar fi trebuit retrase de pe piață. În unele cazuri, prezența lor în alimentele europene a crescut în loc să scadă în ultimii ani. Merii pot fi tratați cu pesticide de până la 30 de ori pe an.
Riscuri pentru grupurile vulnerabile
Constatările ridică îngrijorări deosebite pentru grupurile vulnerabile. Dacă merele analizate ar fi fost comercializate ca alimente procesate pentru bebeluși, 93% nu ar fi îndeplinit standardele UE, care stabilesc o limită maximă de reziduuri de 0,01 miligrame pe kilogram pentru copiii sub trei ani. În unele probe, nivelurile de reziduuri erau de până la 600 de ori mai mari decât acest prag.
Femeile gravide sunt, de asemenea, considerate în risc, deoarece mai multe dintre substanțele identificate pot afecta dezvoltarea neurologică fetală.
Ce se poate face
Ca răspuns, ONG-ul spaniol Hogar sin Tóxicos, care a contribuit la raport, recomandă prioritizarea merelor organice produse local, cultivate fără pesticide sintetice. În Germania, aproximativ 15% din producția de mere este deja organică, demonstrând că alternativele la agricultura convențională sunt viabile.
Din punct de vedere politic, însă, perspectiva este mai puțin liniștitoare. Autorii avertizează că Comisia Europeană ia în considerare în prezent o propunere omnibus privind siguranța alimentară care, în forma sa actuală, ar putea slăbi protecțiile pentru sănătatea publică și mediu.
Martin Dermine, directorul executiv al PAN Europe, a fost categoric: „Dacă autoritățile de reglementare din UE și naționale ar implementa corect legea, o serie de pesticide detectate pe mere ar fi fost interzise de mult timp. Ca acetamipridul, care este toxic pentru creierul fătului, sau difenoconazolul, un perturbator endocrin și neurotoxic. În schimb, UE propune să slăbească protecția sănătății cu propunerea sa Omnibus privind alimentele și furajele. Raportul nostru evidențiază că este necesară o reglementare mai riguroasă, nu mai puțin strictă.”